Va confruntati cu parodontita? Iata cum va afecteaza viata si cum ii puteti preveni aparitia

Parodontita este un grup de diverse boli. Toate acestea implica inflamatii la nivelul gingiilor si a altor structuri ce sustin dintii. Aceasta boala incepe adesea ca gingivita. Parodontita este cauzata de anumite bacterii care se ataseaza la linia dintilor de mestecare, iar rezultatul este o infectie.

Corpul dumneavoastra incearca sa lupte impotriva acestei infectii. Unele dintre substantele pe care corpul le produce pot fi daunatoare. Substantele deterioreaza osul maxilarului si ligamentul din jurul dintilor.

In cazul in care acest proces va continua, se vor forma buzunare intre dinti si gingii. Acest pungi sunt locuri in care se inmultesc foarte multe bacterii. In cazul in care parodontita nu este tratata, dintii se pot strica sau chiar vor cadea.

Parodontita nu este, de obicei, dureroasa. Adultii mai in varsta sunt mai susceptibili de a dezvolta aceasta conditie. Persoanele cu diabet zaharat si persoanele care fumeaza sunt, de asemenea, mai susceptibile de a dezvolta parodontita. Fumatul poate creste leziunile tesuturilor de sustinere a dintilor.

Parodontita este o afectiune comuna, dar, in mare masura, poate fi prevenita. Este de obicei rezultatul unei igiene orale deficitare. Periajul de cel putin doua ori pe zi, folosirea atei dentare de zi cu zi si controalele orale regulate pot reduce sansele de a dezvolta parodontita.

Semne si simptome

Semnele si simptomele de parodontita pot include:
-Gingii umflate;
-Gingii de culoare rosie sau violacee luminoase;
-Gingii care se simt sensibile la atingere;
-Spatii noi in curs de dezvoltare intre dinti;
-Puroi intre dinti si gingii;
-Respiratie urat mirositoare;
-Gust neplacut in gura;
-Pierderea dintilor.
-O schimbare in modul in care dintii se potrivesc atunci cand muscati.

Exista diferite tipuri sau clase de parodontita. Parodontita cronica este cea mai frecventa clasa, afectand in principal adultii, desi copiii pot fi si ei afectati. Parodontita agresiva incepe de obicei in copilarie sau la maturitatea timpurie si afecteaza un numar mic de persoane.

Apelati la un medic dentist atunci cand gingiile sanatoase sunt de culoare roz ferm si pal. In cazul in care gingiilor sunt pufoase, rosu intunecat si sangereaza cu usurinta, ori arata alte semne si simptome de parodontita, consultati cat de repede puteti un medic stomatolog.

Cu cat mai repede solicitati asistenta de specialitate, cu atat aveti mai multe sanse ca parodontita sa nu aduca mai multe daune asupra dintilor dumneavoastra si eventual puteti preveni si alte probleme grave de sanatate.

Cauze

Se crede ca parodontita incepe cu placa bacteriana – o pelicula compusa in principal din bacterii. Formele placii pe dinti atunci cand amidonul si zaharurile din alimente interactioneaza cu bacteriile se gasesc in mod normal in gura. Periajul si folosirea atei dentare indeparteaza placa. Dar placa se poate reface rapid, de obicei, in timp de pana la 24 de ore.

Placa ce sta pe dinti mai mult de 2 sau 3 zile se poate solidifca sub linia gingiilor in tartru (calcul). Tartrul se poate forma ca urmare a continutului mineral al salivei. Tartrul face placa mai dificil de indepartat si actioneaza ca un rezervor pentru bacterii.

Nu se poate scapa de tartru prin periaj ori prin folosirea atei dentare, ci va trebui sa aveti nevoie de un detartraj profesional pentru a elimina tartrul.
Daca placa si tartrul raman un timp indelungat pe dinti, cu atat dintii vor fi mai afectati.

Initial, ei pot pur si simplu irita si inflama gingia sau o parte din gingia din jurul dintilor. Aceasta cauza se numeste gingivita, forma cea mai usoara a bolii parodontale.
Inflamatia in curs de desfasurare in cele din urma determina aparitia buzunarelor ce se dezvolta intre gingii si dinti care se umplu cu placa, tartru si bacterii.

Bacteriile depoziteaza endotoxina – un produs secundar al metabolismului lor – care este responsabil pentru o mare parte a inflamatiei din jurul dintilor. In timp, bacteriile din aceste buzunare devin mai profunde, iar in cele din urma avanseaza sub tesutul gingival.

Aceste infectii profunde cauzeaza pierderea de tesut osos. In cazul in care o parte mai mare din os este distrusa, se pot pierde unul sau mai multi dinti.

Factori de risc

Factorii care pot creste riscul de parodontita includ si:
-Gingivita;
-Ereditatea;
-Obiceiurile sarace in ceea ce priveste sanatatea orala;
-Consumul de tutun;
-Diabetul;
-Varsta inaintata;
-Scaderea imunitatii;
-Nutritia necorespunzatoare;
-Anumite medicamente;
-Modificarile hormonale, cum ar fi cele legate de sarcina sau menopauza;
-Abuzul de substante;
-Probleme cu modul in care dintii se potrivesc impreuna atunci cand muscati.

Complicatii

Unele complicatii asociate cu boli ale gingiilor includ:
-Pierderea dintilor;
-Boala arteriala coronariana;
-Accident vascular cerebral;
-Greutate scazuta a copiilor ce sunt nascuti prematur;
-Probleme respiratorii;
-Artrita reumatoida;
-Astm.

Unele cercetari sugereaza ca bacteriile responsabile pentru parodontita pot intra in sange trecand prin tesutul de mestecare, ce afecteaza plamanii, inima si alte parti ale corpului. De exemplu, bacteriile se pot deplasa la arterele de la nivelul inimii, in cazul in care acestea ar putea declansa un ciclu de inflamatie, ce contribuie la aparitia atacurilor de cord.

Diagnosticare si teste

Diagnosticarea parodontitei este, in general, simpla. Diagnosticul se bazeaza pe descrierea simptomelor pacientului si pe efectuarea unui examen. Medicul dentist va cauta placa si tartrul si va verifica daca aveti sangerari usoare.

Pentru a determina gradul de severitate a parodontitei, medicul stomatolog poate:
-Utiliza un instrument dentar pentru a masura adancimea din buzunar al canalului dintre gingii si dinti – medicul dentist sau igienist va introduce o sonda de metal pe langa dinte sub linia gingiei dumneavoastra, de obicei, in mai multe locuri la nivelul intregii guri.
Intr-o gura sanatoasa, adancimea buzunarului este de obicei intre 1 si 3 mm. Buzunarele mai adanci de 5 mm pot indica parodontita.
-Verifica cu raze X pierderea de masa osoasa in zonele in care medicul stomatolog constata adancimi mai profunde de buzunare.

Tratament si medicamente

Scopul tratamentului parodontitei este de a curata bine buzunarele din jurul dintilor si prevenirea deteriorarii oaselor. Tratamentul poate fi efectuat de un periodentist, un dentist sau un igienist dentar.

Aveti cele mai multe sanse ca tratamentul sa fie de succes, daca adoptati o rutina zilnica buna de ingrijire orala. Timpul necesar pentru vindecare variaza de la pacient la pacient, in functie de tipul si amploarea procedurii si a starii generale de sanatate. Anestezia locala pentru amortizarea zonei de tratament poate fi administrata inainte de efectuarea unor tratamente.

a. Tratamentul nechirurgical – in cazul in care parodontita nu este intr-o stare avansata, tratamentul poate implica proceduri mai putin invazive ca:
-Scalarea – scalarea indeparteaza tartrul si bacteriile de pe suprafata gingiilor si de sub ele. Poate fi utilizata folosind instrumente sau un dispozitiv cu ultrasunete.
-Rindeluirea radacinei – aceasta procedura netezeste suprafetele ridiculare, descurajand in acest fel acumularea continua a tartrului si a endotoxinei bacteriene.
-Antibioticele – periodentistul sau dentisul va poate recomanda folosirea antibioticelor tipice sau orale pentru a ajuta la controlul infectiei bacteriene. Antibioticele tipice pot include antibiotice prin clatiri bucale sau inserarea de geluri ce contin antibiotice. Cu toate acestea, antibioticele orale pot fi necesare pentru a elimina complet bacteriile cauzatoare de infectii.

b. Tratamentul chirurgical – in cazul in care parodontita este intr-o stare avansata, tesutul gingiei nu raspunde la tratamentele nechirurgicale. In acest caz, tratamentul parodontitei poate necesita inverventii chirurgicale stomatologice ca:
-Lamboul – in cadrul acestei proceduri, periodentistul poate face incizii mici in gingiile dumneavoastra, astfel incat o sectiune de tesut de mestecat poate fi ridicata, expunand radacinile pentru o scalare mai eficienta sau o rindeluire a radacinei.
– Altoirea oaselor – aceasta procedura se realizeaza cand parodontita a distrus osul din jurul radacinii dintelui. Grefa poate fi compusa din fragmente noi din propriul os sau osul poate fi sintetic sau donat. Grefa osoasa previne pierderea dintilor prin organizarea dintilor la loc. De asemenea, serveste ca o platforma pentru regenerarea osului natural.
-Regenerarea tesutului – acest lucru permite regenerarea osoasa ce a fost distrusa de bacterii. Medicul stomatolog amplaseaza o bucata de tesut biocompatibila intre osul existent si dinte. Materialul previne ca tesutul nedorit sa intre in zona de vindecare si permite osului sa creasca din nou la loc.
-Implantul dentar – un implant dentar este o radacina de dinte artificial, care este plasata pentru a inlocui un dinte. Implanturile dentare pot fi o optiune pentru persoanele ce au pierdut un dinte sau mai multi din cauza parodontitei ori din cauza unui alt traumatist sau din alte motive.

Prevenire

Incercati aceste masuri pentru a reduce sau preveni parodontita:
-Curatare dentara profesionala regulata, pe baza unui program recomandat de catre medicul stomatolog;
-Utilizarea unei periute de dinti moi si inlocuirea acesteia o data la cel putin trei sau patru luni;
-Luati in considerare utilizarea unei periute de dinti electrice, ce poate fi mai eficienta in indepartarea placii bacteriene si a tartrului;
-Spalatul pe dinti de cel putin doua sau trei ori pe zi, dupa fiecare masa sau gustare;
-Folosirea zilnica a atei dentare;
-Periajul suplimentar si folosirea atei dentare cu un agent de curatare interdentara, cum ar fi o perie interdentara, special conceputa pentru curatarea intre dinti.

Cel mai bun mod de a preveni aceasta conditie numita parodontita este urmarea unui program de igiena orala buna, unul care incepe mai devreme si se va mentine in mod constant tot timpul vietii.

Asta inseamna sa va spalati pe dinti de cel putin 2 ori pe zi – dimineata si seara, inainte de a merge la culcare – si folosirea unei ate dentare cel putin o data pe zi. Mai bine, periati dupa fiecare masa sau gustare, asta daca medicul dumneavoastra dentist va recomanda acest lucru.

O curatare completa cu periuta de dinti si ata dentara ar trebui sa se faca timp de 3 pana la 5 minute. Folosirea atei dentare inainte de periat va permite sa curatati particulele de alimente si bacteriile.

De asemenea, consultati un medic stomatolog sau igienist dentar in mod regulat pentru curatarea, de obicei, la fiecare 6 pana la 12 luni. Daca aveti un factor de risc care creste sansa de a dezvolta parodontita – cum ar fi gura uscata, daca luati medicamente impotriva tensiunii arteriale sau daca fumati –, aveti nevoie mai des de o curatare profesionala.