Placa bacteriană este considerată cauza principala a apariției cariilor, bolilor gingivale și parodontale. Pe de altă parte, placa bacteriană este o componentă naturală a organismului și contribuie la dezvoltarea normală a fiziologiei și imunității organismului.
Placă bateriana are în compoziția să milioane de microorganisme, iar structura să este atât de diferită de la un individ la altul, încât a fost asemănată cu unicitate amprentei digitale.
Tipurile plăcii bacteriene și formarea ei
Ea se diferențiază în două categorii:
1. Supragingivala
– situată deasupra joncțiunii dento-gingivale. Placă bacteriană supragingivala produce efecte negative asupa țesuturilor gingivale și asupra țesuturilor dentare.
Neglijarea igienei dentare și neindepartarea plăcii bacteriene de la acest nivel în mod regulat poate produce inflamația reversibilă a ginviilor, precum și apariția demineralizarilor dentare, care ulterior pot evolua către carii.
În acest stadiu placă bateriana poate fi îndepărtată cu ajutor profiaxiei clasice (detartraj, periaj profesional și air-flow).
2. Subgingivala
– situată sub joncțiunea dento-gingivală. Acest tip de placă bacteriană are capacitatea de a produce și leziuni parodontale (la nivelul osului alveolar, cât și la nivelul ligamentelor ce susțîn dintele în os), pe lângă leziunile gingivale și dentare.
La pacienții la care s-a ajuns la apariția plăcii subgingivale se recomandă efectuarea unui detartraj subgingival, periaj și air-flow cât mai repede, pentru a limita consecințele produse de existența aceasteia.
În caz contrar pot apărea: mobilități dentare, inflamații gingivale și carii dentare.
Formarea plăcii bacteriene include trei faze:
1. Atașarea bacteriilor pe suprafețele solide;
2. Formarea microcoloniilor pe aceste suprafețe;
3. Formarea și măturarea plăcii bacteriene.
Factori de risc
Igienă defectuoasă sau absența acesteia este unul dintre factorii cei mai importanți ce ajută la formarea plăcii bacteriene.
Alți factorii care influențează puternic formarea biofilmului plăcii bacteriene sunt cei retentivi. Tot aceștia îngreunează și efectuarea unei igiene orale corecte.
În această categorie de factori sunt incluse: tartrul dentar, neregularități prezente pe suprafețele dentare, șanțurile și fosetele de la nivelul dinților, cariile dentare sau înghesuirile dentare.
Restaurările dentare cum ar fi obturațiile (plombele) sau lucrările protetice (coroane, punți, pe dinți naturali sau implanturi) se pot dovedi a fi foarte retentive și pot juca un rol foarte important în formarea plăcii bacteriene.
Dacă suprafață lor, precum și închiderea marginală a acestora la nivel cu dintele prezintă neregularități sau joncțiuni, atunci ele pot retentiona resturi alimentare și pot îngreuna igienă la acest nivel, favorizând astfel formarea și menținerea plăcii bacteriene.
Influența plăcii bacteriene asupra dinților și țesuturilor
Acumularea plăcii bacteriene poate cauza rapid gingivite, iar expunerea pe termen lung poate duce la pierderea suportului parodontal, a osului din jurul dinților și chiar la pierderea dinților.
De asemenea, expunerea prelungită la prezența plăcii bacteriene poate determina demineralizări și distructii ale dinților prin intermediul cariilor.
Timpul este factorul cel mai important în rolul pe care placă bacteriană îl are în apariția cariilor și a bolilor parodontale. Răspunsul organismului uman la prezența plăcii bacteriene diferă în funcție de vârstă, sex, rasă și condiția medicală a pacientului.
În cazul dinților cu restaurări protetice sau în cazul implanturilor, placă bacteriană poate avea consecințe extrem de negative. Obturațiile afectate de prezența plăcii bacteriene prezintă infiltrații marginale sau carii secundare.
Coroanele sau fațetele sunt afectate asemănător de prezența și neindepartarea plăcii bacteriene, ele se pot decimenta sau pot dezvoltă carii la nivelul dinților pe care se sprijină. Și în cazul implanturilor placă bateriana poate avea efecte dezastruoase.
Prin apariția inflamatiilor gingivale sau parodontale poate fi afectată perioada de vindecare după inserarea unui implant, sau pot apărea afecțiuni precum periimplantita ce poate duce chiar la pierderea implantului dentar.
Metode de evidentiere și de îndepărtare a plăcii bacteriene
Identificarea plăcii bacteriene supragingivale poate fi dificilă atât pentru pacient, cât și pentru medicul dentist din cauza culorii similare cu cea a dintelui.
Depistarea acesteia se poate face fie cu ajutorul substanțelor revelatoare care colorează diferit placă bacteriană sau cu ajutorul luminii fluorescente.
Îndepărtarea plăcii bateriene se poate realiza și acasă dacă această nu este mai veche de câteva zile. După măturare, această nu mai poate fi îndepărtată prin mijoace convenționale acasă.
Menținerea sub control a nivelului plăcii bacteriene joacă un rol foarte important în prevenirea apariției bolilor de la nivelul cavitații orale.
Vizitele regulate la stomatolog și curățarea profesională reduc severitatea și progresul gingivitelor și bolilor parodontale, iar detartrajul și alte terapii parodontale sunt eficiente în menținerea unui parodonțiu sănătos și în reducerea pungilor parodontale.
În plus, produsele bogate în fluor, alimentele fără zahăr și stimularea fluxului salivar după mesele principale folosind de exemplu gumele de mestecat fără zahăr pot fi de mare ajutor în combaterea plăcii bacteriene.
Concluzii
Placă bacteriană este un biofilm alcătuit din microorganisme care se formează în mod fiziologic la nivelul dinților sau a suprafețelor dure din cavitatea orală a fiecărui individ. Îndepărtarea ei în mod conștiincios și regulat este cheia menținerii sănătății dentare și a țesuturilor adiacente dinților.
Păstrarea integrității dinților sidiminuarea efectelor produse de stagnarea îndelungată a plăcii bacteriene presupune atât existența unei igiene riguroase acasă, precum și efectuarea vizitelor regulate la stomatolog pentru a verifică corectitudinea și eficientă igienei denatre, dar mai ales pentru a îndepărta factorii favorizanti formării plăcii bacteriene.
Sursa: www.sfatulmedicului.ro